Deci, am ajuns la concluzia ca viata mea e... nu e. Sau e. Ori nu e X_X Nici eu nu mai stiu. Asta e marea dilema a vietii mele realiste ( sa nu mai punem la socoteala celelalte mari dileme XD ) Sunt, nu sunt? Exist, dar nu ma vad ei? Ei vad, dar eu nu exist? Sunt fantoma, nu sunt? Bine...Stiu ca nu sunt fantoma, dar asta e partea a doua.
Sunt nehotarata. Vreau? Nu vreau? Merita? Nu merita...merita. Ba nu! Ceva nu merge. E ceva care ma impiedica mereu. Un gand mai ciudat care incheie socotelile cu planurile mele.
Adevarul e ca am o mare problema cu personaitatea. Specific adolescentina. Eu ma manifest in felul meu. Personalitatea mea este umbra marii mele crize adolenscentine. Sunt profunda in cele mai incurcate momente ale vieti mele, atunci cand le spun celorlalti ca nu-mi gasesc cuvintele. Iar cand incep discutii filozoafe cu ei din buzele mele iese aur. Cel mai pretios aur.
Eh...Pe internet nu-mi dau varsta prea des. Iar cand o fac multi raman uimiti. I-am zis unei fete de 20 de ani ca am 14. Mi-a spus ca nu se astepta, fiindca sunt foarte desteapta pentru varsta mea. Hm...Are dreptate in felul ei. Dar eu mai cunosc adolescente ca mine. Desigur, nu in viata reala.
In fine. Sa revin la intebare: Ce cred despre viata mea? Cred ca e o chestie imbarligata (ca sa nu folosesc cuvantul rahatica) Stiu ca altii o duc mai rau decat mine. Dorm intr-o paturica de puf de gansca, abia mi-am renovat camera si e superba, iar altii nici macar o camera nu au. Si-mi vine sa plang al naibii de tare, fiindca simt ca am o viata plina de falsitate. O bucata de plastic care vreau doar sa o topesc si sa o remodelez. Nu stiu ce vreau de la mine. Sunt nehotarata, cum am mai spus. Sunt o ipocrita, o falsa, o neghioaba intr-o lume mai prosasta decat mine. Critic in continuu (marele defect al fecioarei) Simt ca nu e nimeni langa mine cand am nevoie, iar eu sunt pentru toti cand ma vor. Sunt la cheremul tuturor, iar eu daca le zic asta au de comentat! Ei bine, daca din greseala vede vre-un prieten postarea, sa va puna dracu sa comentati, ca jur ca ma spanzur de cel mai apropiat copac! Daca il vedeti dati-mi raportul si simititi-va ca ultimul rahat de pe lume, asa cum ma simt eu in fiecare zi a vietii mele.
Acund multe secrete. Probleme? Daca da, atunci va spun cateva dintre ele in urmatorul articol.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu