Multi m-au intrebat ce vreau sa ma fac cand voi fi mare. Am trecut prin visul multor meserii: de la spioni SRI, pana la medici legisti, sfarsind cu creatoare. Nu creatoare de moda, ci creatoare de vieti. Daca va ganditi la mama, renuntati. Nu vreau sa am copii.
Ma refer la creatoare de povesti. Atribui fiecarui lucru neinsufletit o viata. Ii ofer o sansa la viata. Simt ca asta imi este menirea. Uneori simt ca pielea este carcasa unor cuvinte ce sunt gata sa iasa prin intermediul scrisului.
Sunt o visatoare incurabila. Ma uit pe geam si vad o frunza care cade. Eu, in maxim un minut, rezum un roman fara sfarsit. Am in minte atatea ganduri care se rotesc si ma tin mereu in viata. E ca un generator de povesti. Seara stau cu ochii inchisi si cu nasul adanc infipt in perna, parca fiind sicriu pentru sufletul meu calator. Imi place sa cred ca in timpul noptii ma transform intr-o hoata de povesti.
Umblu din vis in vis si fur cate o poveste. Apoi o spun dimineata copiilor mei pe care i-am creat. Am facut dragoste cu imaginatia si au iesit mii de personaje din pantecul meu...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu